Evreii din Oradea – peste 200 de ani de istorie

Evreii din Oradea – peste 200 de ani de istorie

afis evrei (2)

Trei podoabe arhitecturale ale comunităţii iudaice orădene

Articol din revista Business News

Primele consemnări răzlețe au avut loc în jurul anului 1660, ca abia în 1715 să fie semnalate oficial primele informații despre evreii din Oradea. Această comunitate, după ce legislația i-a oferit o mai mare libertate de mișcare și practicarea meșteșugurilor, a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea urbei delimitate de râul Criș și părâul Peța.

Diversitatea de stiluri arhitecturale prezente în Oradea este o dovadă vie a perioadelor în care orașul a cunoscut ciclurile sale de dezvoltare, influențele occidentului și bunăstarea unor oameni care au avut un rol hotărâtor în transformarea societăţii orădene. În anii 1870, stilul eclectic pătrunde și în țara noastră, fiind reprezentat de un important grup de monumente nobiliare sau domnești, religioase, cu caracter socio-cultural sau de locuințe.

În perioada interbelică, când comunitatea iudaică reprezenta 34% din populaţia oraşului (acum evreii nu depăşesc 0,2%), în Oradea existau 21 de sinagogi şi alte 7 case de rugăciuni. Numărul mare de lăcaşe se datora şi prescripţiei menţionate în Tora care face referire la distanţa maximă până la care un evreu poate să o parcurgă într-o zi de Shabat, ca să nu fie considerată muncă. Un drum de Shabat poate să aibă în jur de 500 de paşi până la Casa lui Dumnezeu.

Prima clădire construită în acest stil nou, eclectic, la Oradea a fost Sinagoga neologă Sion, aflată pe strada Independeței. Cu toate că cei din comunitatea evreiască au mai construit două sinagogi în Velența, pe locul actualei aripi noi a Maternității, prima în 1803, iar a doua în 1851, ambele construcții impunătoare ca dimensiune și stil, noua sinagogă de pe malul Crişului Repede vine să reflecte evoluția comunității de până atunci. După ruptură din 1870, comunitatea evreiască s-a scindat în două: cea ortodoxă și cea congresistă, ceea de-a doua primind ulterior numele de neologă. Sinagogii neologe Sion i-a fost pusă piatra de temelie în 9 aprilie 1877, ea fiind proiectată de inginerul șef al orașului, Busch David și construită de Rimanoczy Kalman senior. Planul pătrat al construcției are amplasat deasupra o cupolă uriașă cu tambur, marcată de ferestre înalte.

„Cupola e una falsă. Ce vedem noi din exterior, e un gol de 6-7 m deasupra tavanului, este o iluzie optică, ce a devenit o emblemă a oraşului”, povesteşte arhitectul orădean, Cristian Puşcaş.

Interiorul are o decoraţie exuberantă, suprefeţele interioare fiind acoperite în întregime cu ornamente tipic orientale, iar în adâncimea zidului principal, orientat spre est este amplasat chivotul în care se păstra sulurile Torei. Pe arcul aflat deasupra chivotului se află tablele legilor lui Moise, care conţin primele cuvinte ale fiecărei legi. Conform ritului neolog, podiumul destinat citirii Torei se află în mod similar bisericilor creştine lângă peretele de est. Intrarea în sinagogă se face de pe partea vestică, bărbații intrând prin trei uși în arc semicircular, iar femeile prin două uși rectangulare amplasate pe partea laterală a fațadei. Fațada principală aflată pe strada Independeței este ceea mai reprezentativă parte a sinagogii datorită ferestrelor în plin centru, delimitate cu semipilaștri. Fereastra aflată în mijloc este cea mai impunătoare datorită dimensiunii acesteia, ea fiind accentuată pe cele două laturi de semicoloane duble.

Lucrările s-au derulat în chip alert, sinagoga fiind încoronată în mai 1878 cu cupolă. Steaua lui David a fost aşezată pe vârful cupolei la data de 5 iulie, iar edificiul a fost finalizat pe 24 septembrie 1878.  

Comunitatea evreiască ortodoxă, în anul 1890, a construit un alt lăcaș de cult în același stil eclectic. Această construcție se află situată pe strada Mihai Viteazul și a fost zidită după proiectul arhitectului Bach Nandor. Planul acesteia este unul rectangular, având fațada principală mai bogat ornamentată față de restul volumului. Viraliile aflate atât în partea din față, cât și în lateralele construcției se termină în arc de cerc, iar forma simetrică a acestora completează în mod simetric nivelul parterului. Elementul principal al spaţiului interior este bima amplasată în poziţie centrală (care este o masă pentru citirea Torei), iar opus acesteia în peretele estic (mizrah) se află nişa grandioasă, cu închidere semicirculară şi coloane, ocupată de chivot. Chivotul, de altfel dulapul Torei, este încoronat de ornamente cuprinzând tablele legii aduse de Moise, iar coloanele cu capiteluri ornamentale ce decorează dulapul, susţin o cornişă pe care se găsesc motive reprezentând terminaţia sulurilor Torei.

Dintre decoraţiile interiorului trebuie remarcat pictura decorativă cu motive geometrice stilizate a pereţilor şi bolţilor, care emană o atmosferă orientală.

 Anul 1927 reprezintă data în care orașul de pe Crișul Repede beneficiază de un proiect antebelic, construit și acesta în același stil eclectic. Sinagoga Achvas Rein situată pe strada Primăriei preia elemente din neoclasic, baroc, dar și elemente de inspirație maură. Această a treia sinagogă se diferențiază de celelalte două prin lipsa picturii murale interioare. Din analiza planimetrică se deduce încadrarea sinagogii în rândul sinagogilor ortodoxe cu bimahul (amvonul) amplasat în centrul sălii de procesiuni și dulapul Torei în peretele estic al clădirii.

Cele trei lăcașe de cult, intrate recent într-un amplu proces de recondiționare, reprezintă o moștenire arhitectonică care a dăinuit de-a lungul vremii. Stilul arhitectural în care acestea sunt încadrate oferă Oradiei o gamă largă de reprezentări artistice, influențele occidentului și evoluția economică a locuitorilor fiind vizibil ilustrate.

Bune practici in regenerarea urbana

afis

Bune practici in regenerarea urbana

 Organizator: Cultura in Miscare

Parteneri: Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor & Democratilor din Parlamentul European,  Kosher Wine, Coffee & Jazz, Business News, Sapient Creative

 

Speakers:

Regenerare urbană prin punerea în valoare a patrimoniului cultural construit

Lect. univ. dr. Sorin Vlad PREDESCU

Director Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş

Preşedinte Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional

Centrul Istoric al municipiului Timişoara – modalităţi de punere în valoare a patrimoniului arheologic

Arhg. dr. Victor BUNOIU

Consilier Patrimoniu Imobil Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş

Arh.  Tamas Emodi, Oradea

Program:

18.00 – 18.30 – Primire invitaţi

18.30 – 19.00 – Prezentare Lect. univ. dr. Sorin Vlad PREDESCU

19.00 – 19.30 – Prezentare Arhg. dr. Victor BUNOIU

19.30 – 20.00 – Prezentare Arh.  Tamas Emodi

20.00 – 21.00 – Întrebări şi răspunsuri cu invitaţii Degustare de vinuri

Double Tree by Hilton, Aleea Ștrandului 9, Oradea 410051, sala Varadinum

Intrarea doar pe baza de invitatie.

Viata si activitatea lui Emanuil Gojdu

flyer GOJDU

Data: 26 februarie 2015 – Conferinta cu subiectul Viata si activitatea lui Emanuil Gojdu

Loc: Oradea, judetul Bihor, Romania, Hotel Hilton Conference Room (Aleea Ștrandului 9, 410051)

Public: 100 persoane

Speakers: Tiberiu Boca – Szeged, Hungary, romanian journalist for the National TV Station of Hungary.

                      Maria Berényi – Budapest, Hungary, Director of The Institute for Romanian Research in  Hungary.

Scopul acestei conferinte este acela de a contribui la cunoasterea si promovarea valorilor si personalitatilor locale,  nationale si europene si, in subsidiar, de a coagula si a activa un segment important din intelectualitatea oradeana contemporana si de a mari gradul de implicare al acesteia in viata comunitatii.

In cadrul acestei conferinte intentionam sa prezentam comunitatii intelectuale locale speakeri relevanti din domeniile alese (din tara si strainatate). Publicul va putea participa gratuit, pe baza de invitatie.

Conceptul primei conferinte: Emanuil Gojdu – precursor al ideilor europene in Transilvania secolului XIX

In luna februarie a acestui an, vom organiza un eveniment la care vor participa aproximativ 150 de invitati. In cadrul acestui eveniment, vom difuza un documentar despre viata si activitatea cunoscutului politician / avocat, poiectia fiind urmata de o conferinta sustinuta de dna Maria Berenyi, director al Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria (autoare a numeroase carti si articole pe tema Emanuil Gojdu). Toate acestea in contextul in care Emanuil Gojdu s-a nascut la Oradea (in anul 1802, luna februarie si a decedat la Budapesta, in anul 1870, tot in luna februarie).

Prin acest eveniment dorim atragerea atentiei asupra acestui simbol local si european, o adevarata personalitate, asupra vietii, activitatii sale de Mecena si asupra implicarii sale in comunitate prin bursele fundatiei care ii poarta numele si de care au beneficiat, de-a lungul vremii, alti ilustri romani: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza, Victor Babeș.

Documentare pe Corso 2013

unnamed1

“Leonard Cohen” (2010, regia: Tony Palmer, 106 min.) Regizorul britanic Tony Palmer a filmat cea mai mare parte a documentarului în timpul turneului european al lui Leonard Cohen din 1972. Considerat a fi pierdut timp de 38 de ani şi reconstituit în 2010, filmul reprezintă un portret surprinzător, atent şi impresionant al unui artist extraordinar. Tony Palmer este autorul unui număr impresionant de filme dedicate unor personalităţi muzicale,  atât din lumea muzicii rock, cât şi din lumea muzicii clasice. Este câştigător a peste 40 de premii internaţionale, printre care şi BAFTA şi Emmy.

„Soundtrack for a Revolution” (2009, regizori: Bill Gutentag, Dan Sturman, 83 min). Filmul este o retrospectivă a mişcării americane pentru drepturile civile, care a încercat să susţină, prin muzică, ceea ce nu se putea spune doar prin cuvinte. Muzica a devenit elementul unificator al comunităţilor de culoare împotriva violenţelor din partea populaţiei albe. Cu o coloană sonoră impresionantă (Joss Stone, Wyclef Jean, the Roots), filmul este câştigătorul multor premii internaţionale precum: Festivalul Internaţional de Film din Vancouver, Festivalul Internaţional de Film din Chicago şi altele.

„Micul maratonist” (2010, regia: Gemma Atwal, 90 min.) „Micul maratonist” este  o poveste  adevărată din acea parte de lume a Indiei aflată într-o dezumanizantă sărăcie, în care copiii sunt o sursă de câştig, fiind vânduţi sau exploataţi de către proprii părinţi şi de către reţele mafiote locale. Protagonistul filmului este unul dintre aceşti copii, care, însă, va ajunge o adevărată vedetă în postura de cel mai tânăr maratonist din India. Cel care îi schimbă destinul şi care îşi schimbă astfel şi propriul destin este o figură aproape eroică, un om care poate aduce speranţă pentru aceşti copii destinaţi decăderii. Filmul este o istorie tragică despre cât de mult poate învinge binele într-o lume a răului.

 “Bee Moldovan” (2010, regia: Valeriu Șova, Sergiu Cumatrenco, 57 min.) O familie de albine din Republica Moldova lucrează peste hotarele ţării, la fel ca şi personajele acestui film care au pornit în căutarea nectarului la Paris… Bee Moldovan este povestea unor basarabeni plecaţi in Franta, la Paris. În paralel, se deruleaza viziunea unui prisăcar despre poporul din Republica Moldova, viziune care conturează, metaforic, situatia geopolitică a Moldovei la ora actuală …

 „Războiul invizibil”  (2010, regia: John Pilger, 96 min.) „Războiul invizibil” dezvăluie şi, nu de puţine ori, demască rolul extrem de important al presei internaţionale în modul şi perspectiva din care publicul primeşte informaţii despre războaiele purtate de puterile occidentale de-a lungul ultimului secol – primul şi al doilea război mondial, războaiele purtate de Statele Unite ale Americii în Vietnam, războaiele recente din Iraq şi Afganistan. Un film despre manipulare mediatică, despre controlul presei de către guverne, despre propagandă şi despre etică şi moralitate, despre pactul dintre putere şi presă, „Războiul invizibil” este realizat de un fost jurnalist, John Pilger, el însuşi reporter de război, câştigător al premiilor BAFTA şi Emmy pentru documentarele realizate. Într-un ton ferm, cu adevăruri dure, spuse fără  menajamente, acest film se doreşte a fi o trezire la realitate pentru spectatorii săi, victime ale unei iluzorii libertăţi a presei şi ale unui fals acces la informaţie.

Documentare pe Corso 2012

Afis

În perioada 28 august – 1 septembrie, 2012, Asociaţia „Cultură în Mişcare” şi Casa de Cultură Oradea organizează a doua ediţie a proiecţiilor de filme „Documentare pe Corso”. Anul acesta, evenimentul este susţinut de British Council şi Institutul Polonez din Bucureşti, oferind publicului orădean cinci filme documentare, premiate la diverse festivaluri internaţionale. Proiecţiile vor avea loc pe str. Republicii, lângă terasa Lactobar. Intrarea este liberă.

Programul  evenimentului:

Marţi, 28 august, ora 21.00, Soundtrack for a Revolution (Sunetul unei revoluţii)/  2009/ regizori: Bill Gutentag, Dan Sturman/ producţie: Marea Britanie, SUA, Franţa

Filmul este o retrospectivă a mişcării americane pentru drepturile civile, care a încercat să susţină, prin muzică, ceea ce nu se putea spune doar prin cuvinte. Muzica a devenit elementul unificator al comunităţilor de culoare împotriva violenţelor din partea populaţiei albe. Cu o coloană sonoră impresionantă (Joss Stone, Wyclef Jean, the Roots), filmul este câştigătorul multor premii internaţionale precum: Festivalul Internaţional de Film din Vancouver, Festivalul Internaţional de Film din Chicago şi altele.

Miercuri, 29 august, ora 21.00, Art of Freedom (Arta Libertăţii)/ 2011/ regizori: Marek Kłosowicz, Wojciech Słota/ producţie: Polonia

Cum este posibil ca, în anii 70-80, Republica Populară Poloneză să aibă cei mai buni alpinişti din lume? Cum este posibil ca o naţiune unde salariul mediu lunar era de 20 de dolari să-şi permită să organizeze expediţii în Himalaya? Filmul oferă răspunsuri la aceste întrebări într-o manieră captivantă şi informativă,  prezentând Himalaism-ul, ca pe o şcoală a  vieţii, un test al solidarităţii şi o experienţă a unei veritabile libertăţi.

Joi, 30 august, ora 21.00, American Autumn: an Occudoc (Toamna americană: un documentar despre mişcarea Occupy)/ 2012/ regizor: Dennis Trainor Jr./ producţie: SUA

Filmat în locaţiile de protest şi în spaţiile de întâlnire a mişcării OCCUPY din New York, Boston şi Washington, documentarul este o radiografie a mişcării OCCUPY. Filmul este un manifest împotriva rapacităţii corporaţiilor globale, a sistemului financiar prezent şi a exploatării celui sărac de către cel bogat.

Vineri, 31 august, ora 21.00, Political Dress (Modă ca expresie politică)/ 2011/ regizor: Judyta Fibiger/ producţie: Polonia

Moda poloneză de underground a durat 45 de ani. Atunci când magazinele ofereau haine ce semănau mai mult a uniforme, polonezii au încercat să-şi găsească libertatea şi să se răzvrătească împotriva sistemului şi  a uniformizării vieţii de zi cu zi prin culori îndrăzneţe, stil personal şi modele unice ale hainelor.

Sâmbătă, 1 septembrie, ora 21.00, Only when I dance (Doar când dansez)/ 2009/ regizor: Beadie Finzi/ producţie: Marea Britanie

Filmul spune extraordinara poveste a doi copii din Rio de Janeiro (Brazilia), care încearcă să-şi croiască un destin din sărăcăcioasele cartiere favelas spre lumea dură, dar frumoasă a dansului.  Apreciat ca o producţie remarcabilă, care îţi oferă o experienţă de neuitat, filmul a fost numit de critici drept versiunea braziliană a lui Billy Elliott.

Documentare pe Corso 2011

documentarepecorso_poster

Bee Moldovan/ Albinele moldovenesti

Regie: Valeriu Sova, Sergiu Cumatrenco

Moldova, 2010, 57 min.

O familie de albine din Republica Moldova lucrează peste hotarele ţării, la fel ca personajele acestui film, care au pornit în căutarea nectarului la Paris…

 

On the road / Pe drum

Regie: Maciej Adamek

Polonia, 2005, 30 min.

Regizorul surprinde călătoria unui cumplu de vagabonzi, Josef şi Basia, în căutarea unui cămin. Totodată, filmul relevă lumea lor interioară, visele şi speranţele într-o viaţă mai bună.

 

Going for Green: Britain’s 2012 Dream

Documentar comisionat de Foreign and Commonwealth Office al Regatului Marii Britanii

Marea Britanie, 2011, 52 min.

Documentarul tratează subiectul construcţiei Parcului Olimpic din Londra pe baza principiilor de protejare a mediului şi de conservare a resurselor, combinând inovaţia şi creativitatea constructorilor britanici cu proiectul care vizează crearea unui parc de ultimă generaţie.

 

Journey of a Red fridge / Calatoria unui frigider rosu

Regie: Lucian Muntean, Nataša Stanković

Serbia, 2007, 52 min.

Călătoria unui frigider roşu spune extraordinara povestea unui baiat din Nepal  care e nevoit să lucreze pentru a-şi plăti studiile. Hari Rai are 17 ani şi de 3 ani este hamal. El cară diverse lucruri de la o destinaţia la alta. Ultima sa muncă este de a căra un frigider roşu din vârful muntelui până în cel mai apropiat oraş. Regizorul îl însoţeşte pe Hari Rai în această călătorie descoperind viaţa acestuia, gândurile şi speranţele lui, precum şi peisajele fascinate ale munţilor Himalaya.

 

Beats  of Freedom

Regie: Leszek Gnoinski, Wojciech Slota

Polonia, 2010, 75 min.

Beats of Freedom este o incursiune în istoria muzicii rock din Polonia, din perioada comunistă. Când toate aspectele vieţii erau controlate de regim, muzica rock devine un simbol al libertăţii. Filmul include imagini de la festivalul de la Jarocin, unicul din întregul bloc comunist, istoriile diverşilor muzicieni polonezi din acea perioadă si, cel mai important,  muzica lor.

 

The Circle – A Portrait of a Demonstration / Cercul-portretul unei demonstraţii

Regie: Tereza Reichova

Cehia, 2009, 62 min.

17 noiembrie 2008, Litvinov, Republica Ceha. Demonstraţia Partidului Muncitorilor este urmată de o antidemonstraţie a populaţiei de etnie romă. În cele din urma, localnicii se alătură demonstranţilor de dreapta împotriva romilor. Regizoarea invită participanţii părţilor implicate să confrunte declaraţiile cu imaginile filmate, în speranţa clarificării adevărului.

 

Über Wasser / Despre apă

Regie: Udo Maurer

Austria, 2007, 82 min.
Fără ea nu există viață. Iar dacă e prea multă, produce catastrofe. Este vorba despre apă. Filmul regizorului austriac Udo Maurer explorează, într-o manieră artistică și captivantă, importanța existențială a apei, în secolul XXI, pentru locuitorii din Nairobi, Kazakhstan și Bangladeș. Filmul cucerește prin imagini deosebite, coloana sonoră singulară și mesaj.

 

I am a Monument to Myself  / Sunt monumentul meu

Regie: Dmytro Tiazhlov

Ucraina, 2009, 58 min.

Personajul acestui film, Evgeny Hvatov,  are o pasiune ciudată şi o misiune socială importantă. Din copilărie, Hvatov a fost fascinat de cimitire, iar ca adult a construit mai mult de 100 de monumente. Regizorul urmăreşte felul cum Hvatov ridică monumente soldaţilor germani ucişi în lupte, ca un semn al reconcilierii şi memorării istoriei.

 

Inokinya / Călugăriţa

Regie: Galina Adamovich

Belarus, 2010, 56 min.

Irina Denisova este una din personalităţile scenei muzicale din Minsk. După o serie de evenimente tragice, Irina îşi găseşte sensul vieţii  în mănăstire, alături de Dumnezeu, devenind călugăriţă. Filmul surprinde noua viaţă a Irinei,  trăirile ei,  dar şi unica pasiune rămasă din viaţa precedentă – muzica.

 

Marcela / Marcela

Regie: Helena Trestikova

Cehia, 2006, 82 min.

Timp de 26 de ani, regizoarea Helena Trestikova a urmărit viaţa Marcelei, o femeie simplă din Cehia. Alături de  Marcela, spectatorul trăieşte evenimentele tragice care îi marchează existenţa. După divorţ, moartea fiicei sale Ivanca şi o tentativă de suicid, Marcela îşi regăseşte puterea de a trăi pentru fiul său cu nevoi speciale.