Asociaţia Cultură în Mişcare – alături de ceilalţi semnatari – intenţionează să adreseze o propunere Primăriei Oradea. În perioada următoare dorim să aflăm dacă propunerea noastră se bucură (sau nu) şi de sprijinul opiniei publice. În acest sens, vă invităm să citiţi textul propunerii şi să răspundeţi la final, prin completarea unui simplu formular online, la câteva întrebări care ne vor ajuta să decidem asupra viitorului demersului nostru.
Domnule primar Ilie Bolojan
Domnule viceprimar Mircea Mălan
Domnule viceprimar Florin Birta
Asociaţia Cultură în Mişcare – împreună cu ceilalţi semnatari nominalizaţi – vă adresează prezenta propunere legată de restaurarea imobilului cunoscut public drept “Cinematograful Libertatea” din Pasajul Vulturul Negru.
Propunerea noastră vizează stabilirea destinaţiei acestui spaţiu drept Centru Cultural Interdisciplinar şi realizarea unui parteneriat public – privat între Primăria Oradea şi operatorii culturali privaţi din oraşul nostru care să vizeze folosirea în comun a acestui spatiu.
Considerăm că o astfel de măsură – materializată prin susţinerea iniţiativei culturale private şi prin conjugarea eforturilor celor două tipuri de operatori culturali – poate duce, pe termen mediu şi lung, la îmbogăţirea ofertei culturale existente şi la stimularea creşterii consumului cultural în oraşul nostru.
Această măsură ar răspunde următoarelor nevoi pe care le-am identificat:
1. Suntem conştienţi de numărul şi calitatea evenimentelor culturale desfăşurate în ultima perioadă, în Oradea. Însă, în momentul acesta, administraţia publică locală (Primăria Oradea) nu are o ofertă culturală proprie pentru orădeni, nu administrează şi nu finanţează (ca ordonator principal de credite) nicio instituţie/operator din domeniul cultural. Nu există o strategie culturală locală sau judeţeană. Evenimentele culturale din lista de finanţare a administraţiei publice locale au, mai degrabă, titlul de excepţie decât de regulă şi sunt, în general, evenimente în aer liber sau evenimente la care Primăria Oradea are rolul de co-finanţator, alături de alţi operatori culturali instituţionali sau privaţi. Propunerea noastră vizează schimbarea acestei stări de fapt prin asumarea, de către ambele părţi implicate, a unor roluri active, coerente şi coordonate în viaţa culturală a oraşului.
2. Operatorii culturali privaţi din Oradea (fundaţii, asociaţii, ONG-uri, artişti, creatori, etc) îşi irosesc ineficient eforturile în încercarea de a-şi asigura o continuitate în activitate şi de a oferi publicului acces la evenimente de calitate. Infrastructura culturală existentă este insuficientă şi/sau disponibilă la preţuri prohibitive pentru un privat care doreşte organizarea unor evenimente publice de calitate şi cu impact. Astfel încât, de multe ori, din considerente financiare, operatorii culturali privaţi îşi desfăşoară activitatea în spaţii alternative, improprii sau inadecvate creării şi consumului de acte culturale (în restaurante, săli de conferinţă ale hotelurilor, chirii în diferite spaţii private, etc). Pentru exemplificare, ataşăm acestei propuneri raportul de activitate Cultură în Mişcare pentru anii 2015-2016. Puteţi aproxima după acest document câţi bani s-au cheltuit pe închirieri de săli, logistică şi promovare, bani care ar fi putut fi cheltuiţi pentru crearea altor evenimente dacă ar fi existat acest Centru Cultural pe care îl propunem.
3. Publicul orădean nu beneficiază de condiţii optime pentru un consum cultural constant, consistent, diversificat, confortabil şi previzibil. Consumul cultural local se bazează preponderent pe produsele instituţionalizate oferite de Consiliul Judeţean Bihor prin operatorii săi clasici (Teatru, Filarmonică, Bibliotecă, etc) şi pe produsul cultural privat, creat şi oferit în condiţiile precare descrise mai sus.
4. Creatorii privaţi de produs cultural local (artişti, interpreţi, antreprenori, etc) nu beneficiază de condiţii optime de lucru şi de prezentare publică. Munca lor în astfel de condiţii dar şi prezentarea unui eveniment cultural în condiţii improprii scad din efectul scontat al produsului cultural (financiar, vizibilitate, credibilitate, prestigiu, expunere publică) cât şi din resursa de disponibilitate a artistului pentru alte evenimente viitoare.
5. Un astfel de Centru Cultural ar putea deveni un important furnizor de cultură în Oradea, suplinind o cerere pe care operatorii tradiţionali nu o pot satisface (tipuri alternative de produs cultural, evenimente de dimensiuni reduse, experimente, etc) fie pentru că nu sunt cuprinse în programul lor obişnuit, fie pentru că ar fi ineficient de organizat pentru ei.
Spaţiul descris este ideal pentru o astfel de funcţiune: este central, urmează să aibă o parcare subterană generoasă în apropiere, este dotat cu trei săli şi anexe care pot fi amenajate pentru a acoperi necesităţi şi scopuri cât mai variate (de la conferinţe până la expoziţii, concerte, piese de teatru, film, etc) urmând să existe o mobilitate mare în folosirea simultană sau alternativă a
spaţiilor disponibile. În timp ce publicul instituţiilor clasice de cultură este relativ constant (sau cu tendinţe de scădere), publicul unor astfel de evenimente este în creştere.
În Oradea există la momentul acesta câteva zeci de ONG-uri, fundaţii, asociaţii, antreprenori, artişti, etc care activează în domeniul cultural aşa încât prognozăm că un astfel de Centru Cultural ar fi un punct de congruenţă şi sintetizare a acestei oferte culturale private ceea ce ar avea efecte benefice pentru toate părţile implicate (aşa zişii stakeholders).
Ce avantaje ar dobândi stakeholderii prin realizarea acestei iniţiative?
1. Primăria Oradea ar dobândi cele mai multe avantaje din această asociere:
Costurile ar fi aproape inexistente sau, în cel mai pesimist scenariu, foarte mici. La finalizarea renovării, oricum ar urma să fie asigurat un minim de personal necesar pentru buna funcţionare a complexului, oricum ar urma să fie achitate cheltuielile necesare întreţinerii spaţiului respectiv. Primăria ar putea obţine veniturile necesare întreţinerii imobilului din închirieri atunci când sălile nu sunt solicitate pentru evenimente culturale, din concesionarea unei suprafeţe pentru un furnizor de alimentaţie publică, din comision de agenţie pentru vânzarea biletelor la evenimentele cu taxă, din cota-parte din încasări la acele evenimente care nu sunt gratuite pentru comunitate, din fonduri europene pentru astfel de Centre Culturale, din parteneriate de imagine, etc.
Primăria ar transmite astfel un semnal foarte puternic de susţinere pentru cultură şi pentru societatea civilă din Oradea, în egală măsură.
Primăria ar facilita o ofertă culturală mult mai diversificată pentru cetăţenii oraşului, ar asigura astfel accesul acestora la o serie de drepturi fundamentale.
Primăria ar da viaţă unui spaţiu care, altfel, riscă să fie folosit doar pentru închirieri diverse, un spaţiu care, conform declaraţiilor publice de până acum, încă nu are o destinaţie cunoscută.
Primăria ar obţine un important transfer de expertiză şi de bune practici prin acces la resurse private care, altfel, îi sunt inaccesibile sau greu accesibile din postura de beneficiar instituţionalizat.
Primăria ar castiga parteneri serioşi de discuţie din rândul societăţii civile şi ar putea testa cu ajutorul lor tendinţele şi necesităţile reale din piaţă culturală punând astfel bazele unei cercetări care să ducă la stabilirea unei strategii culturale locale.
În subsidiar se pot rezolva alte deziderate: se poate disponibiliza fosta Casă de Cultură (ARLUS) pentru a se crea o Casă de Cultură a Studenţilor şi s-ar putea oferi şi artiştilor plastici din Oradea un loc propice pentru activităţile unei galerii de artă.
2. Operatorii culturali privaţi din Oradea ar realiza importante economii care ar putea fi disponibilizate pentru alte necesităţi. Resursele financiare folosite acum pentru a plăti închirieri de spaţii, chirii cu logistică, de vizibilitate, etc ar putea să se regăsească ulterior în creşterea numărului evenimentelor culturale din oferta proprie sau în creşterea calităţii şi impactului acestor evenimente. În plus, ar exista şi un beneficiu de imagine, de credibilitate, de vizibilitate, toate acestea având că efect scontat atât o creştere a consumului cultural în Oradea cât şi o creştere a calităţii şi cantităţii actului cultural în sine.
3. Publicul orădean ar beneficia de o ofertă culturală mai consistentă şi mai diversă. De acces simplu şi confortabil la această ofertă, în condiţii financiare acceptabile. De predictibilitate în consum, de informare facilă. Toate acestea contribuie la luarea deciziei de participare şi la formarea unui obicei de consum pentru produsul cultural.
4. Creatorii privaţi de produs cultural ar munci şi ar prezenta public într-un mediu profesional, atractiv, corespunzător. Ar primi vizibilitatea dorită, prestigiul şi prestanţa necesară continuării demersului lor cultural. Efectul scontat poate fi atins doar într-un astfel de mediu care ajută în loc să încurce.
5. În plus, pe lângă toate aceste avantaje (evidente pentru absolut toate părţile implicate), o astfel de măsură ar urma să se plieze exact pe principiile, obiectivele şi dezideratele propunerii pentru Strategia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional 2016-2022, strategie aflată (încă) în stadiul de dezbatere publică la Ministerul Culturii. În această strategie, în sensul îmbunătăţirii infrastructurii culturale locale şi în sensul creşterii consumului cultural (ambele aflate în scădere). “Se prevăd măsuri legislative şi de finanţare a activităţii, proiectelor şi programelor operatorilor culturali publici şi privaţi care susţin sau au ca scop:
– gestionarea spaţiilor aferente obiectivelor culturale în cadrul unor parteneriate public-private;
– deschiderea şi administrarea de centre culturale alternative în cadrul unor parteneriate public private.
– utilizarea de spaţii alternative pentru dezvoltarea de clustere creative;
– realizarea unor acţiuni culturale care propun utilizarea monumentelor şi siturilor istorice ca spaţii pentru proiecte culturale interdisciplinare;”
Cum se poate pune în practică propunerea noastră?
Primăria poate iniţia întâlniri cu membrii asociaţiilor, fundaţiilor, ONG-urilor din domeniul cultural din Oradea. Se pot afla astfel necesităţile acestora, planurile, proiectele, etc.
Pot fi implicaţi aceşti oameni în procesul de finalizare al lucrărilor pentru ca respectivul imobil să poată funcţiona optim ca şi centru cultural (există diverse necesităţi pentru organizarea unor evenimente culturale de calitate în condiţii optime de siguranţă şi profesionalism: dimensionarea instalaţiilor electrice, de aer condiţionat, de încălzire, de iluminat, de sonorizare, spaţii de depozitare recuzită, repetiţie, toalete pentru public, etc). Toate aceste lucruri se pot afla de la cei care se confruntă mereu cu aceste probleme.
Primăria poate redacta un proiect de parteneriat public-privat care să cuprindă mecanismul de funcţionare, drepturile şi obligaţiile părţilor implicate.
Unde ne situăm acum şi ce putem face?
Potrivit studiului „Vitalitatea culturală a oraşelor din România” (INCFC), primele zece oraşe din punctul de vedere al infrastructurii culturale, al industriilor creative, al bugetului local pentru cultură, al participării, al resurselor umane specializate şi al ONG-urilor de profil, (fără a lua în calcul Bucureştiul), sunt: Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe, Timişoara, Alba-Iulia, Iaşi, Bistriţa, Târgovişte, Miercurea-Ciuc şi Târgu Mureş.
Oradea, din păcate, nu este pe această lista sau pe altele similare care oglindesc preocuparea pentru acest domeniu necesar şi fundamental pentru o comunitate modernă, prosperă şi cu dorinţa de dezvoltare. Nu am insistat în acest material pe necesitatea unei vieţi culturale mai consistente în Oradea, pe necesitatea sprijinirii societăţii civile şi a iniţiativelor culturale private şi nici pe modul în care aceste aspecte devin benefice pentru întreagă comunitate. Acestea sunt de la sine înţelese, sunt necesităţi care nu pot suferi contra-argumente. Oradea nu îşi mai permite să irosească timp preţios.
Momentul în care trebuiesc făcute eforturi pentru a pune Oradea pe harta culturală a României este “ieri”. Propunerea noastră vine ca o contribuţie la o posibilă soluţie în contextul în care suntem cu toţii de acord că avem nevoie de cele descrise anterior.
În Oradea se vorbeşte puţin spre deloc despre cultură. Sperăm ca propunerea noastră să fie percepută aşa cum am intenţionat: drept “începutul schimbării”, drept o bună oportunitate de colaborare între mediul privat şi cel instituţional pentru “netezirea” drumului spre mai bine.
Pentru că, în final, cu toţii urmărim acelaşi scop – schimbarea comunităţii noastre în bine şi asigurarea unui climat propice de dezvoltare pentru toţi membrii ei.
Vă mulţumim pentru timpul acordat citirii acestei propuneri. Dacă doriţi să ne ajutaţi în continuare, vă rugăm să urmaţi acest link – Google Form – pentru a răspunde câtorva întrebări legate de această iniţiativă. Răspunsurile dumneavoastră sunt extrem de importante şi ne vor ajuta să decidem asupra acestui demers.
Asociaţia Cultură în Mişcare
Oradea, 2017
Galerie foto cu starea actuala a complexului din Palatul Vulturul Negru. Sursa foto: pagina Facebook Mircea Malan.
