Tag: cultura in miscare

Posibilitati de finantare pentru ONG-uri

Stim cat este de greu sa asigurati finantare pentru proiectele proprii. Am alcatuit, in cele ce urmeaza, o lista cu cateva posibilitati pe care le puteti incerca.

Programul Creative Europe al Uniunii Europene inca ofera finantari pana la epuizarea fondurilor prevazute. Trebuie sa gasiti parteneri din minim 3 tari si sa veniti cu o co-finantare de 40% din valoarea solicitata.

AFCN-ul se grabeste si a anuntat deja pregatirile pentru prima transa de finantari din 2019. Apelul se va deschide pe 1 septembrie 2018 si trebuie sa aveti minimum 10% co-finantare.

Asa-zisele Fonduri Norvegiene devin din nou disponibile in curand. Valoarea finantarii nerambursabile poate fi cuprinsa intre 80%-100% din suma solicitata.

 

Creative Europe (https://www.europa-creativa.eu/linii-de-finantare_doc_30_proiecte-de-cooperare_pg_0.htm)

Subprogramul Cultura oferă finanțare pentru: proiecte de cooperare între minimum 3 țări;

Tipuri de proiecte

  • Categoria I. Proiecte de mai mică amploare: implică operatori din min. 3 țări eligibile, au o durată de cel mult 48 de luni și pot primi un grant de max. 200.000 € (60% din bugetul eligibil);
  • Categoria II. Proiecte de mai mare amploare: implică operatori din min. 6 țări eligibile, au o durată de cel mult 48 de luni și pot primi un grant de max. 2 milioane € (50% din bugetul eligibil).

    Licitația va fi deschisă în trimestrul al III-lea al anului curent.

Priorități:

  • A. promovarea mobilității transnaționale a artiștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul culturii, precum și încurajarea circulației transnaționale a creațiilor acestora;
  • B. dezvoltarea publicului:  noi modalități de interacțiune cu un public existent, dar și diversificarea publicului, inclusiv prin atragerea de noi categorii; implicarea activă a publicului în activități; expunerea publicului la creații artistice și culturale din alte spații europene;
  • C. consolidarea capacităților: dezvoltarea de competențe și internaționalizarea carierelor, cu scopul de a facilita accesul la oportunități profesionale și de a crea condițiile necesare pentru networking la nivel internațional și circulația transnațională a operelor.

 

AFCN (https://www.afcn.ro/finantari/proiecte-culturale.html)

Administraţia Fondului Cultural Naţional publică în avans informaţiile referitoare la cadrul de desfășurare a sesiunii de finanţare I / 2019, destinată susţinerii de proiecte culturale, ce se va deschide pe 1 septembrie 2018. Bugetul disponibil pentru această sesiune este de 17.000.000 lei și acoperă douăprezece arii de finanţare (inclusiv contestaţii) fiind repartizat astfel:

1. ARTE VIZUALE 2,900,000 lei

2. ARTELESPECTACOLULUI-TEATRU 1,600,000 lei

3. ARTELESPECTACOLULUI-MUZICĂ 850,000 lei

 4. ARTELESPECTACOLULUI-DANS 650,000 lei

5. ARTA DIGITALĂ ȘI NOILE MEDIA 1,000,000 lei

6. PROIECTE CU CARATER REPETITIV / DE TIP FESTIVAL 2,000,000 lei

7. INTERVENȚIECULTURALĂ 800,000 lei

8. REZIDENȚEDECREAȚIE 1,200,000 lei

9. EDUCAȚIEPRINCULTURĂ 2,000,000 lei

10.PROMOVAREA CULTURII SCRISE 500,000 lei

11. PATRIMONIU CULTURAL MATERIAL 1,000,000 lei

12. PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL 1,000,000 lei

CONTESTAȚII 1,500,000 lei

Pentru a fi eligibile proiectele culturale propuse trebuie să asigure o co-finanţare de minimum 10% din bugetul proiectului.

 

Fondurile Norvegiene (https://www.ro-cultura.ro/despre/programul-ro-cultura)

Programul cuprinde 7 apeluri de proiecte ce vor fi lansate în următorii 3 ani, în valoare totală de 26.685.000 euro, structurate astfel:

Îmbunătățirea managementului patrimoniului cultural

  • Apel 1 – Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice (16.000.000 euro);
  • Apel 2 – Susținerea expozițiilor inovative cu obiecte restaurate  (1.285.000 euro);
  • Apel 3 – Revitalizarea patrimoniului cultural al minorității rome (900.000 euro).

Îmbunătățirea accesului la cultură

  • Apel 4, 5 și 6 – Consolidarea antreprenoriatului cultural și Dezvoltarea publicului (6.500.000 euro);
  • Apel 7 – Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă (2.000.000 euro).

Valoarea finanțării nerambursabile va fi cuprinsă între 80%-100% din costurile totale eligibile.

Statuia lui Emanuil Gojdu a fost restaurata

Povestea statuii lui Emanuil Gojdu pare sa se apropie de sfarsit. La mai bine de trei ani distanta de  ziua in care monumentul a fost demontat din Piata Unirii, ne face placere sa va anuntam ca statuia a fost restaurata si pare pregatita sa-si reia locul cuvenit. 

In toata aceasta perioada, Asociatia Cultura in Miscare a urmarit cu interes subiectul si a incercat sa determine autoritatile locale sa-si indrepte atentia asupra acestui simbol al comunitatii noastre. Eforturile noastre au fost rasplatite cand statuia a fost mutata din Strandul Iosia si a fost dusa in Cetatea Oradea in vederea restaurarii. Din cate a lasat sa se inteleaga, Primaria Oradea a decis mutarea statuii in Parcul 1 Decembrie, in apropierea liceului care-i poarta numele. Desi ne-am fi dorit reamplasarea statuii in Piata Unirii, consideram totusi noul amplasament mult mai potrivit decat fostul perimetru prognozat (“platoul taximetristilor din Centrul Civic”).

 

Voluntari la Casa CiM

Casa CiM este cel mai complex proiect Cultura in Miscare. Am mai scris despre subiectul acesta aici. Casa CiM este – la propriu – o casa pe care intentionam sa o transformam intr-un veritabil centru cultural pe care dorim sa-l inauguram anul acesta daca “planetele se vor alinia corect”. Atunci cand va fi gata, Casa CiM va fi disponibila pentru programul de artisti in rezidenta pe care il planuim impreuna cu Asociatiile din orasele Capitale Culturale Europene Timisoara, Novi Sad si Rijeka, va putea fi inchiriata de alte ONG-uri pentru evenimente culturale, vom putea organiza tabere de creatie (foto, sculptura, pictura, etc) si – in sezonul cald – va fi un loc lejer de intalniri si discutii in cadrul unor evenimente pe care vrem sa le implementam sub forma unor seri dedicate familiilor. Practic, sambata dupa-amiaza ne veti putea vizita, veti putea lasa copiii in grija unor supraveghetori profesionisti si va veti putea bucura de un gratar, de socializare si de mini-spectacole de teatru, prezentari, expozitii, etc.

Planurile noastre sunt indraznete si facem eforturi sa le ducem la indeplinire dar, ca orice asociatie culturala, suntem nevoiti sa ne corelam asteptarile cu realitatea vietii cotidiene, aceasta insemnand ca lucrarile de renovare dureaza mai mult decat ne-am asteptam iar finantarea acestora este mai scumpa decat am anticipat. In cursul acestei luni am apelat la ajutorul voluntarilor. In fiecare sambata din luna mai, membrilor Cultura in Miscare li se alatura prieteni si voluntari pentru a munci impreuna. Saptamana trecuta, de exemplu, am primit ajutor de la voluntarii TSD cu ajutorul carora am inceput sa vopsim geamuri si ferestre, am taiat iarba, am nivelat si indreptat o parte din curtea casei, am turnat beton pentru a realiza o mini scena. Saptamana aceasta primim ajutor din partea voluntarilor de la Serviciul de Ambulanta Bihor.

Daca va place proiectul nostru si doriti sa dati o mana de ajutor, va puteti implica prin ajutor financiar (prin donatie sau contract de parteneriat de imagine cu Asociatia Cultura in Miscare), puteti sa ne ajutati cu diferite materiale de constructie sau puteti sa va inscrieti ca voluntar pe “santierul” nostru. Practic, putem folosi orice forma de ajutor pe care sunteti disponibili sa o acordati. daca doriti mai multe amanunte, ne puteti gasi la 0751 254 234 sau contact (at) culturainmiscare.ro

Casa CiM este un proiect Cultura in Miscare, sustinut de Simbac, Selina, Baumit, Top Casa.

 

 

Lab for European Project Making – Novi Sad

Saptamana trecuta (14-22 aprilie 2018) am participat la Novi Sad (Serbia) la ce-a de-a doua parte a programului Lab for European Project Making. Programul este initiat de cele trei Capitale Culturale Europene 2020-2021: Rijeka (Croatia), Timisoara (Romania) si Novi Sad (Serbia) si este destinat dezvoltării aptitudinilor profesioniștiilor care activează în scena cultural-artistică din domeniul management-ului cultural, cu scopul de a construi un suport managerial puternic pentu viitoarele Capitale Europene ale Culturii. Prima parte a programului s-a desfasurat la Timisoara, la finalul anului 2017 urmand ca ultima parte a cursului sa aiba loc la Rijeka (Croatia) la inceputul lunii iulie 2018.

Subiectele celor trei module ale cursurilor:

LAB 1: PUBLIC (Timisoara, Romania) 9-17 December 2017.:

  • angajarea audientei, participare, comunicare, diversificarea audientei, voluntariat, dezvoltarea comunitatii, buget participativ, consiliul audientei.

LAB 2: PRODUCTION (Novi Sad, Serbia) 14-22 April 2018:

  • event management, consideratii tehnice, spatii publice, sanatate si securitate, leadership, sustenabilitate.

LAB 3: PROGRAM // POLICY (Rijeka, Croatia) 30 June – 8 July 2018.:

  • dezvoltarea programului, dimensiunea Europeana a proiectelor, co-productii, bugetare, teremene, politici culturale, strangere de fonduri, networking.

Subiectele acoperite de aceasta parte a programului au tinut de productia evenimentelor culturale si artistice, atat sub aspectul informatiilor practice referitoare la organizarea propriu-zisa cat si referitoare la conducerea, motivarea si gestionarea echipelor care pun in practica aceste evenimente.

Cei doi traineri care au asigurat prezentarile au fost:

Nicholas Champion [Technical Director] – Nascut in 1967, Plymouth, United Kingdom, mutat in Franta, traieste in Paris si Arles. Peste 25 de ani de experienta in sectorul cultural. Este CEO al companiei franceze PLAYTIME,  specializata in management tehnic pentru festivaluri, expozitii si proiecte culturale outdoor. PLAYTIME lucreaza pentru cele mai mari festivaluri muzicale din Franta (Rock en Seine, We Love Green), festivaluri de teatru (Paris l’Ete),  proiecte artistice pentru orasele Paris si Marseille (Nuit Blanche, Canebiere), expozitii (Arles Photography Festival, Grand Palais Paris), festivaluri internationale (Vevey Image festival Switzerland), diferite proiecte tehnice (workhouse transformations, one shots big events). Nicholas lucreaza si pentru FAI-AR singurul institut din Europa dedicat productiilor artistice in spatii publice. Sub patronajul Ministerului Culturii din Franta, FAI-AR pregateste artistii si tehnicienii care au sarcina de a coordona si de a gazdui evenimente majore, festivaluri si productii artistice.

Birgitta Persson – Nascuta in 1970 in Lund, Suedia. Are peste 20 de ani experienta in sectorul cultural. A fost una dintre initiatoarele retelei europene Trans Europe Halle, cu peste 90 de membri din 30 de tari, in perioada 2004-2017. Acum este directorul agentiei culturale Olivearte si COO pentru Point of Value. Intre 1995 and 2004 a indeplinit diferite roluri manager de comunicare, promoter, fundraiser si coordonator pentru centrul cultural Mejeriet din Lund. Este presedintele board-ului de la Mejeriet si face parte si din board-ul companiei de teatru Månteatern precum si al oragnizatiei internationale a artistilor in rezidenta ARNA. Birgitta Persson lucreaza ca si consultant de dezvoltare organizationala, ofera training-uri in materie de leadership cu focus pe organizatiile culturale din Europa. A initiat si a dezvoltat numeroase proiecte europene de cooperare precum si numeroase proiecte de dezvoltare profesionala in cultura.

Organizatorii din Novi Sad au facut o treaba excelenta asigurand, pe langa toate aspectele ce tineau de cursul propriu-zis si de ospitalitate, intalniri relevante cu specialisti din sectorul cultural local de la Primaria Novi Sad dar si independenti, de la principalul festival muzical al orasului EXIT – Novi Sad dar si tururi ghidate prin locatiile care vor fi dezvoltate si cuprinse in proiectul Novi Sad Capitala Culturala Europeana 2021.

Asociatia Cultura in Miscare a initiat un parteneriat cu Fundatia care organizeaza acest eveniment, la fel ca si in cazul Asociatiei Timisoara 2021 Capitala Culturala Europeana si speram ca, in cel mai scurt timp, sa putem conecta cultural Oradea la aceste doua capitale culturale si sa va oferim sansa de a discuta, la Oradea, cu reprezentantii oficiali ai acestora.

Cultura in Miscare, membru Culture Action Europe

Incepand cu aceasta luna, Asociatia Cultura in Miscare a devenit membru al retelei Culture Action Europe.

CAE este o retea europeana de organizatii culturale si persoane individuale dedicata promovarii culturii ca si conditie esentiala de dezvoltare sustenabila la nivel local si european. Organizatia este formata din aproximativ 150 de membri institutionali si individuali din Europa oferind reprezentare pentru un numar de 80 000 de artisti, creatori de continut, activisti si profesionisti in domeniul cultural. CAE este astfel cea mai mare organizatie culturala la nivel european fiind vazuta drept cea mai importanta resursa de expertiza culturala atunci cand vine vorba despre politicile culturale operate de Uniunea Europeana.

Cultura in Miscare este al doilea membru organizational din Romania al acestei retele, dupa Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021. Aceasta colaborare ne ofera acces la expertiza tuturor celorlalti membri ai retelei, posibilitatea de a ne implica profesional in procese decizionale si de a emite puncte de vedere referitoare la politicile culturale adoptate de Uniunea Europeana. Nu in ultimul rand, acest parteneriat ne deschide un orizont vast de contacte si de posibilitati de colaborare cu alti operatori culturali din Europa.

Prima campanie in care ne implicam alaturi de CAE este legata de stabilirea bugetului dedicat culturii in cadrul UE in anii urmatori. Campania are ca obiectiv influentarea Cadrului Financiar Multianual care se afla in consultare si dezbatere publica in aceasta perioada si care va intra in vigoare dupa anul 2020. CAE si ceilalti parteneri solicita dublarea bugetului pentru cultura in termeni absoluti si incurajeaza statele europene si institutiile membre sa prevada alocarea a 1% din bugete pentru finantarea programelor culturale. Actualul program cultural al Uniunii Europene – Creative Europe  – este afectat de propriului succes, din cauza popularitatii programului si a multitudinii de initiative depuse. In momentul acesta, Creative Europe reprezinta doar 0,14% din bugetul total al Uniunii Europene, suma care nu acopera necesitatile actuale din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 si nu le va acoperi nici pe cele viitoare (Brexit va produce o pierdere anuala evaluata la 12 miliarde de euro).

Romania, alaturi de celelalte state membre ale Uniuni Europene, nu poate ramane indiferenta si neimplicata in aceste decizii. Ceea ce se stabileste acum va influenta si parcursul nostru in urmatoarea perioada. Noul Cadru Financiar Multianual se va aplica pentru anii 2020-2027.

Cultura in Miscare intra astfel intr-o noua etapa de dezvoltare materializata prin activitati de “advocacy” si “lobby cultural”. Ne propunem sa devenim o resursa importanta de expertiza in materie de management si politici culturale in speranta ca, alaturi de proiectele deja demarate, vom genera progres si dezvoltare in randul tuturor actorilor locali implicati in sectorul artistic si cultural.

Susțineți ONG-urile!

În data de 1 februarie 2018, Asociația Cultură în Mișcare a răspuns apelului public de participare emis de Primăria Oradea și a participat la dezbaterea publică asupra bugetului orașului pentru anul 2018. În cadrul acelei dezbateri, Asociația Cultură în Mișcare a solicitat menținerea și acordarea finanțărilor nerambursabile destinate activităților nonprofit de interes local, în special celor legate de cultură. Am prezentat un punct de vedere pertinent, argumentat și în deplină concordanță cu politicile publice europene aflate în vigoare în acest moment. Față de cele prezentate, reprezentanții primăriei nu au avut un punct de vedere fiind făcută precizarea că poziția municipalității va fi prezentată într-un răspuns oficial. Acest lucru nu s-a întâmplat, bugetul orașului fiind adoptat între timp în forma prezentată inițial, fără a conține nici măcar una dintre modificările solicitate la dezbaterea publică menționată.

Mai mult, în data de 14 februarie 2018, într-o conferință de presă, Primăria Oradea – în numele căreia vorbește domnul primar Ilie Bolojan – și-a “justificat” refuzul de a susține sectorul nonprofit din Oradea prin adoptarea unei retorici bazată pe judecați de valoare, generalizări și afirmații în sprijinul cărora nu oferă argumente sau dovezi.

”Nu vom aloca fonduri anul acesta, dar posibil nici anul viitor. (…). ONG-urile care aşteaptă în permanenţă să fie finanţate din bani publici nu sunt decât nişte terminaţii mascate ale sistemului public. Dacă nu primesc bani de la Primărie sau Consiliul Judeţean, nu fac altceva. Esenţa lor nu ar trebui să fie aştepte să primească 100% din bani publici, pentru că altfel îi angajăm la Primărie pe cei care organizează evenimentele”.

Dorim să facem precizarea că regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general este stabilit de Legea nr. 350/2005 (modificată prin OUG nr. 84/2008) dar și de regulamentul de finanțare nerambursabilă redactat și aplicat de Primăria Oradea până acum.

– ONG-urile “așteaptă în permanentă să fie finanțate din bani publici”. 

Art. 12 alin (1) “Pentru aceeași activitate nonprofit un beneficiar nu poate contracta decât o singură finanțare nerambursabilă de la aceeași autoritate finanțatoare în decursul unui an fiscal”.

 

– ONG-urile nu sunt decât niște terminații mascate ale sistemului public”. 

Art. 9. “Orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care desfășoară activități nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local are dreptul de a participa, în condițiile prezenței legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă.”

 

 – ONG-urile așteaptă să primească finanțare în valoare de 100% din bani publici. 

Art 4. lit g) “Finanțările nerambursabile trebuie însoțite de o contribuție de minimum 10% din valoarea totală a finanțării din partea beneficiarului.” Asociația Cultură în Mișcare a propus în cadrul dezbaterii publice creșterea contribuției proprii a beneficiarului de la 10% (cuantum practicat până acum de Primăria Oradea) până la 30% – 40% în scopul profesionalizării managementului beneficiarului, măririi numărului de proiecte finanțate și creșterii gradului de cointeresare al beneficiarului și, în subsidiar, al comunității.

 

– “Dacă nu primesc bani de la Primărie sau Consiliul Județean, nu fac altceva”. 

Art. 22. – (1) Autoritatea finanțatoare are obligația de a asigura întocmirea documentației pentru elaborarea și prezentarea propunerii de proiect, care trebuie să cuprindă cel puțîn:

b) cerințele minime de calificare solicitate de autoritatea finanțatoare și documentele care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerințelor respective”. Cine împiedică oare Primăria Oradea să stabilească drept criteriu de selecție capacitatea beneficiarului de a demonstra o activitate susținută, anterioară momentului depunerii cererii de finanțare nerambursabilă?

Nu cunoaștem rațiunea pentru care o instituție publică responsabilă pentru reprezentarea întregii comunități locale recurge la astfel de declarații menite să manipuleze opinia publică prin contestarea moralității, eticii și profesionalismului întregului sector de activitate nonprofit. Evident că nu putem vorbi în numele fiecărei organizații și în mod cert “nu există pădure fără uscături”. Dacă Primăria Oradea are știință despre fapte ilegale este datoare să urmeze căile cunoscute de recuperare a prejudiciului creat prin îndreptarea în justiție împotriva ONG-urilor care nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contract sau le-au îndeplinit în mod defectuos  cât și împotriva propriilor angajați care nu au identificat sau au tolerat astfel de practici.

Având în vedere cele prezentate anterior, Asociația Cultură în Mișcare solicită Primăriei Oradea reconsiderarea poziției asumată prin declarații publice și retragerea acestor afirmații pe care le considerăm de natură să producă un semnificativ deficit de imagine publică pentru o întreagă categorie profesională.

Ne manifestăm în continuare deschiderea pentru dialog și colaborare dar și speranța că instituțiile   publice vor vedea un partener în organizațiile implicate civic. În final, toți dorim binele comunității noastre și vrem să lăsăm moștenire urmașilor noștri o lume mai bună iar împreună putem realiza mai multe decât fiecare în parte.

Mutarea statuii lui Emanuil Gojdu

Initiativa Cultura in Miscare de a determina Primaria Oradea sa ia masuri pentru a muta statuia lui Emanuil Gojdu din Strandul Iosia a avut succes. Monumentul, aflat intr-o avansata stare de degradare in urma depozitarii improprii din ultimii trei ani, a fost relocat in Cetatea Oradea in vederea stoparii distrugerii si restaurarii.

Asociatia Cultura in Miscare va urmari in continuare aceste demersuri, pana la redarea acestui simbol comunitatii oradene prin amplasarea lui intr-o zona de for public.

Multumim ziaristilor din Oradea care au contribuit la succesul acestei initiative prin mediatizarea subiectului si oradenilor care au raspuns apelului nostru si au participat activ la acest eveniment.



Aparitii media generate de aceasta initiativa:

09 feb 2018 216 ani de la nașterea marelui mecena Emanuil Gojdu. În semn de „recunoștință” pentru averea lăsată națiunii sale, statul român a trădat Testamentul Gojdu. Azi, patriotul român nu mai merită nici măcar o statuie

09 feb 2018 Surprize, surprize: Orădenii care s-au dus la ziua lui Gojdu nu au mai găsit statuia în ştrandul Ioşia (FOTO/VIDEO)

09 feb 2018 Ca „hoţii”? Primăria a mutat de urgenţă statuia lui Gojdu auzind de acţiunea celor de la Cultură în Mişcare (VIDEO/FOTO)

09 feb 2018 Ce „coincidenţă”: Primăria a decis mutarea pentru restaurare a statuii Gojdu fix după ce a aflat de ironia aniversară a celor de la Cultură în Mişcare!

09 feb 2018 După trei ani la ştrand, statuia „a fugit” în Cetate – Emanuil Gojdu: O aniversare cu surprize

09 feb 2018 Statuia lui Emanuil Gojdu a fost mutată în Cetatea Oradea și urmează să fie restaurată

09 feb 2018 Bustul lui Em. Gojdu a fost mutat, in sfarsit, din Strandul Iosia. Statuia este degradata dupa ce a zacut ani de zile in buruieni

08 feb 2018 Asociaţia Cultura în Mişcare. Aniversarea lui Gojdu, iarna în ştrand – Trei ani în exil

07 feb 2018 Eveniment inedit in Oradea. Nasterea lui Em. Gojdu va fi aniversata in strandul Iosia, langa bustul abandonat al marelui carturar

06 feb 2018 Ironie pe tema statuii lui Gojdu: „Chef” la Ştrandul Ioşia

06 feb 2018 Ziua lui Gojdu, sărbătorită în formă de protest… în ştrandul Ioşia

06 feb 2018 Ziua lui Gojdu va fi aniversată la Ștrandul Ioșia

Scrisoare deschisa adresata operatorilor culturali privati din Oradea

Primaria Oradea organizeaza, in data de 1 februarie 2018, incepand cu ora 16.00, o dezbatere publica privind proiectia bugetara pentru anul 2018. Organizatiile nonguvernamentale din domeniul culturii nu vor primi anul acesta niciun leu ca finantare nerambursabila, municipalitatea argumentand ca este prioritara marirea bugetului Asociatiei pentru Promovarea Turismului (care ajunge astfel la 5 300 000 lei) dar si organizarea de manifestatii dedicate Centenarului.

Asociatia Cultura in Miscare doreste sa faca un apel pe aceasta cale catre toti operatorii culturali privati din Oradea sa participe la aceasta dezbatere publica si sa sustina in fata reprezentantilor municipalitatii necesitatea introducerii in proiectul de buget pentru anul 2018 a finantarilor nerambursabile pentru sectorul artistic/cultural.

Masura eliminarii finantarii nerambursabile – impreuna cu cea adoptata in anul 2016 privind marirea chiriilor ONG-urilor – se adauga celor intreprinse deja de Guvern privind finantarea asociatiilor din societatea civila (80% din firme nu mai pot finanta entitatilor non profit pentru ca au devenit platitoare de impozit pe venit iar ANAF a anuntat ca declaratiile privind donarea procentului de 2% aferent impozitului anual pe venituri trebuie depuse personal ceea ce va ingreuna si mai mult finantarea acestui sector). Apreciem astfel ca situatia operatorilor culturali privati din Oradea va deveni dramatica in viitorul apropiat datorita cheltuielilor marite, ingreunarii procesului de fundraising si lipsei de sustinere financiara la nivel local. Adevaratii pierzatori ai acestei situatii sunt insa cetatenii orasului Oradea care se vad astfel nevoiti sa se multumeasca cu o oferta culturala si mai redusa, si mai lipsita de varietate decat avem in momentul acesta.

Care este situatia reala a orasului nostru in ceea ce priveste cultura si de ce este nevoie de sustinere publica pentru ONG-urile din domeniul artistic – cultural privat?

Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (singura institutie de genul acesta, aflata in subordinea Ministerului Culturii) a intreprins un studiu menit sa masoare “vitalitatea culturala a oraselor din Romania” (studiul poate fi citit integral pe www.culturadata.ro). Din pacate, cercetarea a fost realizata pana la nivelul anului 2015 dar, in lipsa altor demersuri relevante, consideram ca datele prezentate sunt destul de apropiate de realitate.

Conform acestei cercetari, Oradea ocupa locul 27 din 46 de orase auditate. Vitalitatea culturala a fiecarui oras a fost calculată ca medie a valorilor a cinci categorii de indicatori:

  1. indicele infrastructurii dedicate activitatilor culturale

2. indicele participarii culturale

3. indicele cheltuielilor bugetare pentru activitati culturale

4. indicele privitor la resursele umane implicate in activitati culturale

5. indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative

Oradea ocupa urmatoarele pozitii in acest clasament:

– pozitia 18 dupa indicele infrastructurii dedicate activitatilor culturale

– pozitia 11 dupa indicele de participare culturala

– pozitia 44 dupa indicele cheltuielilor bugetare pentru activitati culturale

– pozitia 18 dupa indicele privitor la resursele umane implicate in activitati culturale

– pozitia 11 dupa indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative

Pozitia 44 (din 46 posibile) dupa cheltuielile bugetare alocate activitatilor culturale este absolut dezolanta. Ca amanunt amuzant mentionam faptul ca Oradea ocupa locul 44 la acest capitol in conditiile in care ultimele doua primarii din cele 46 chestionate nu au trimis respectivele date.

In ceea ce priveste alocarile bugetare pentru cultura, INCFC alcatuieste si un clasament al celor mai implicate administratii locale, cu tot cu procentele aferente din bugetul total al respectivelor orase: Craiova 2.68%, Roman 2.43%, Targu Mures 1.66%, Drobeta – Turnu Severin 1.42%, Satu Mare 1.23%, Ramnicu Valcea 1.10%, Timisoara 0.78%, Bistrita 0.78%, Sfantu Gheorghe 0.75%, Targoviste 0.71%.

Ce se poate face?

Avand in vedere datele prezentate mai sus, apreciem ca ar trebui facute eforturi pentru a aloca un buget pentru cultura reprezentand macar 1% din bugetul orasului iar un sfert din acest procent ar trebui repartizat entitatilor non-profit din oras ca finantare nerambursabila.

Buget prognozat Oradea:                                  985 590 480 lei

Buget propus cultura:                                            9 855 904 lei

Buget propus ONG (din bugetul acordat culturii): 2 463 976 lei

Daca aceste sume ar reprezenta contributia Municipiului Oradea la dezvoltarea vietii artistice si culturale din orasul nostru in proportie de 60%-70%, ONG-urile ar fi astfel determinate sa asigure din venituri proprii restul bugetului necesar. Va propunem sa va imaginati cum ar putea arata Oradea din punct de vedere cultural cu aproximativ 150-200 de proiecte desfasurate pe parcursul unui an calendaristic.

Pentru comparatie, mentionam ca finantarea nerambursabila acordata de Cluj Napoca pentru anul 2017 entitatilor non-profit din domeniul cultural se ridica la 11 400 000 lei iar cea acordata de Timisoara aceluiasi timp de entitati se ridica la 3 700 000 lei.

ONG-urile din domeniul cultural furnizeaza, asa cum pot, in conditii vitrege, acel minim acces la cultura despre care vorbeste si articolul 33 din Constitutia Romaniei care stipuleaza obligativitatea statului de a garanta cetatenilor sai accesul liber si neingradit la valorile culturii nationale si universale. Aceste ONG-uri servesc un interes public iar efortul lor este un demers ce ar trebui respectat si incurajat.

Casa CiM

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta diferitele organizatii ce formeaza asa-zisa “societate civila” este legata de lipsa unui spatiu adecvat in care sa isi desfasoare activitatea. Multe ONG-uri, fundatii, asociatii, etc „traiesc” in spatii improvizate, in spatii inchiriate de pe piata libera sau, in cel mai bun caz, in spatii inchiriate obtinute cu greu de la primarii sau alte structuri ale statului. Noi, Cultura in Miscare, am trecut prin aceeasi situatie si am decis sa transam aceasta problema in cel mai pur stil ardelenesc conform caruia “e bine sa ai lucrul tau”. Asa se face ca ne-am angajat in cel mai complex proiect desfasurat pana acum de asociatia noastra: Casa CiM.

Da, am cumparat o casa. Si vrem sa fie si casa ta. Un loc in care sa te invitam, sa gasesti mereu oameni deschisi, ca tine, sa te relaxezi, sa dezbati idei, sa-ti faci planuri, sa-ti faci prieteni.

Fiindca suntem “Cultura…in Miscare”, am plecat la drum si am cumparat o casa in afara orasului, la o distanta de aproximativ 20 de kilometri de Oradea. Motivele tin de pretul respectivei proprietati (nu ne-am fi permis o astfel de investitie in oras sau mai aproape), de spatiul mai mult decat generos pe care il avem la dispozitie si, in ultima instanta, chiar de localizarea casei. Cumva, cand parasesti agitatia vietii cotidiene a orasului, lucrurile tind sa devina mai simple si mai clare.

Casa CiM este un proiect de durata. Ne-am propus sa implicam acest loc in unele dintre activitatile noastre deja concretizate (cum ar fi Conferintele Cultura in Miscare) dar si in alte initiative la care lucram acum.

De exemplu, daca “planetele” se vor alinia corect, inca de anul acesta vom reusi sa initiem un proiect numit VOI6 (Voices) pe care l-am gandit impreuna cu parteneri din Timisoara (Romania), Novi Sad (Serbia), Debrecen (Ungaria), Rijeka (Croatia) si Chemnitz (Germania). Scopul sau este de a intari vocea artistica a acestor orase regionale. Trei dintre ele sunt Capitale Culturale Europene (Rijeka 2020, Timisoara si Novi Sad 2021) iar alte doua sunt in faza de depunere bid book pentru a deveni Capitale Culturale Europene (Debrecen 2023 si Chemnitz 2025). Proiectul se bazeaza pe un concept aplicat destul de rar la noi in tara – Artists in Residence. Practic, in fiecare an, putem trimite artisti oradeni in aceste orase iar din aceste orase vom primi artisti in rezidenta, la Oradea. Fiecare oras “gazda” va incerca sa asigure artistului invitat conditii cat mai bune de acomodare pentru ca acesta sa poata crea in cele mai bune conditii, sa se familiarizeze cu arta locala, sa cunoasca mediul artistic local, sa lase ceva aici din know-how-ul lui si sa plece inapoi cu ceva din spiritul gazdelor, sa devina un ambasador bun pentru orasul care l-a invitat.

Avem multe planuri si idei indraznete pe care ti le vom face cunoscute pe masura ce simtim ca pot fi realizate sau in momentul in care am facut pasi importanti in acea directie. Ne gandim la tabere de creatie, la foc de tabara, la spectacole si piese de teatru in aer liber. Ne place insa sa discutam despre lucruri concrete. Si daca am ajuns la acest capitol, e momentul sa-ti spunem ce-am facut pana acum.

Cu bugetul pe care am reusit sa-l mobilizam deja si cu ajutorul a trei parteneri generosi – Simbac, Top Casa si Selina – pe parcursul anului 2017 am inceput lucrarile necesare pentru a transforma o casa, o gospodarie de la tara, in Casa CIM, in ceea ce ne dorim.

Am inceput cu o curatenie generala prin toate anexele gospodaresti pe care le-am primit odata cu casa si carora nu le-am putut gasi un rost in planurile noastre. Am toaletat copacii compromisi (anul acesta plantam altii), am dat o viata noua gardurilor si aleilor, am vopsit si reparat ce era de reparat. Am mutat plante si arbusti, am realizat conectarea la reteaua de apa potabila si am construit fosa septica necesara pentru grupurile sanitare. In ceea ce priveste casa propriu-zisa, am sapat podelele din pamant batut si am turnat sapele necesare, asa cum ar face orice gospodar care vrea sa cladesca un lucru durabil. Casa a fost gandita pentru a fi multi-functionala si potrivita scopului stabilit: sa existe o sala mai incapatoare in care sa putem desfasura diverse evenimente publice dar si sa putem crea tot confortul necesar pentru alte utilizari (camere de dormit pentru artisti, bucatarie, baie, birou, etc).

Am muncit mult anul trecut, ne-am epuizat resursele financiare, am cerut inapoi toate favorurile care ne erau datorate. Anul acesta, odata cu vremea buna, vrem sa incepem din nou lucrarile pentru ca, la vara, sa te putem invita la Casa CiM.

Mai sunt multe lucruri de facut (avem o lista lunga, cat o zi de post) si acum avem nevoie de ajutorul tau.

Daca vrei sa donezi bani, gasesti datele noastre aici.

Daca vrei sa ne ajuti cu formularele prin care directionezi catre asociatia noastra 2% din impozitul pe venit, gasesti formularele aici.

Daca ai in minte o alta forma de implicare sau ajutor, ne poti contacta aici.

Te gandesti, poate, ca ne vom descurca si fara ajutorul tau si ca nu are rost sa faci vreun efort. Asa e, intr-un final, ne vom descurca; dar ne va lua mai multi ani ca sa ducem la indeplinire ceea ce ne-am propus si, intre timp, vom imbatrani incet si sigur. Cu un pic de ajutor insa, putem sa grabim lucrurile, sa ne facem planuri mai indraznete, mai frumoase si mai multe. Pare o banalitate dar, intr-adevar, impreuna suntem mai puternici!

Dai o mana de ajutor?

Casa CiM este un proiect Cultura in Miscare, sustinut de Simbac, Selina, Baumit, Top Casa.

 


 

Solicitare de dezbatere publică

În toamna anului trecut (2017) v-am cerut părerea despre o propunere Cultură În Mișcare. Detalii aici.

Propunerea viza restaurarea imobilului cunoscut public drept “Cinematograful Libertatea” din Pasajul Vulturul Negru, Oradea și stabilirea destinaţiei acestui spaţiu drept Centru Cultural Interdisciplinar şi realizarea unui parteneriat public – privat între Primăria Oradea şi operatorii culturali privaţi din oraşul nostru care să vizeze folosirea în comun a acestui spațiu. Consideram că o astfel de măsură – materializată prin susţinerea iniţiativei culturale private şi prin conjugarea eforturilor celor două tipuri de operatori culturali – poate duce, pe termen mediu şi lung, la îmbogăţirea ofertei culturale existente şi la stimularea creşterii consumului cultural în oraşul nostru.

Propunerea noastră s-a bucurat de o largă susținere din partea cetățenilor și am decis astfel depunerea ei, în mod oficial, la Primăria Municipiului Oradea. În acest scop, dacă nu ați semnat deja pentru susținerea acești inițiative, puteți face acest lucru accesând acest link.

Între timp, proiectul nostru a fost depus la Primăria Oradea în vederea acceptării în cadrul inițiativei municipalității de bugetare participativă. Detalii aici.

La începutul acestui an (2018), Consiliul Local Oradea a aprobat Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie și a indicatorilor tehnico-economici în vederea realizării investiției: “Reabilitare Ansamblu Cultural Vulturul Negru – Oradea”. Valoarea preconizată a lucrărilor este de 5 012 816 euro (TVA inclus). Proiectul este realizat de arhitect Mitru Ildiko din Baia Mare, SC 9OPTIUNE SRL, și, deocamdată, nu a fost făcut public. Detalii aici.

Raportul de specialitate care stă la baza adoptării acestei Hotărâri a Consiliului Local Oradea menționează ca obiectiv al investiției “creșterea ofertei de spații destinate vieții culturale din oraș”.

Având în vedere largul interes de care beneficiază acest subiect, valoarea investiției preconizate și demersul menționat, Asociația Cultură în Mișcare propune Primăriei Municipiului Oradea organizarea unei dezbateri publice legată de stabilirea destinației acestui spațiu și de proiectul care va pune în valoare in mod optim acest imobil etalon al orașului nostru.

 


Propunerea Cultură în Mișcare este semnată, până în acest moment, de următorii susținători:


  1. Urdea, Olimpia
  2. Tonț George Sebastian
  3. Asociatia Artistilor Naivi din Romania
  4. Noane Dumitru
  5. Paula Berger
  6. Nemeth Laszlo
  7. Matea Ioana
  8. Staicu George
  9. Tirlea Astrid
  10. Pavel Emilian
  11. Gavriș Iulia
  12. Lupu Raul
  13. Nan Moisa Carmen
  14. Popa Andrei
  15. Domuta Florin
  16. Claudia Abrudan
  17. Neag Andrea
  18. Caciora Andrei
  19. Popa Ana Maria
  20. Balla Cristina
  21. Dehelean Silviu
  22. Popa Denisa
  23. Irimeș Amalia
  24. Cosma Romulus
  25. Bunoiu Flavius
  26. Micorici Razvan
  27. Rada Vlad
  28. Bente Andrei
  29. Sarkozi Cornelia
  30. Sabau Popa Liviu
  31. Alexandra Palconi
  32. Daniela Tuturas
  33. Abrudan Teodora Roxana
  34. Dehelean Diana
  35. Herlas Larisa
  36. Bunoiu Alina
  37. Negrea Adrian
  38. Borda Serban
  39. Todica Serban
  40. Bandila Ramona
  41. Bolba Ramona
  42. Larisa Florescu
  43. Vilceanu Dan Cristian
  44. Cacuci Stelian-Radu
  45. Razvan Puia
  46. Zot Paul
  47. Popa-Tuns Romina Alexandra
  48. Andrea Costa
  49. Lele Paula
  50. Blaga Ileana
  51. Cozac Mihaela
  52. Sarca Daria
  53. Neag Eugen
  54. Pogaceanu Teodor
  55. Juca Cristina
  56. Lia Serfezi
  57. Pop Mirabela
  58. Sarca Vlad
  59. Rus Adrian
  60. Stânga Adrian
  61. Oegar Ionut
  62. David Sergiu
  63. Drimbau Bianca
  64. Andreea Goldea
  65. Mang, Alex
  66. Marchiș Cătălin
  67. Brasoveanu Madalina
  68. Iulia Marchis
  69. Roman Dobos Petru
  70. Demian Stefan
  71. Andrada Ciupeiu
  72. Cornea Viorel
  73. Micula Aurica
  74. Anca Pop
  75. Micula Horia Gheorghe
  76. Sabau Horatiu
  77. Radu Demian
  78. Tripon Florian
  79. Diana Bogdan
  80. Boghici Oana
  81. Szebeni Gina
  82. Salajan Caius
  83. Moldovan Radu
  84. Urs Andrei
  85. Pavel Florian
  86. Usvat Renata
  87. Bogdan Domnica Florica
  88. Drimbău Bianca
  89. Prescure Stefana
  90. Bunoiu Victor
  91. David Sergiu
  92. Popovici Cristina
  93. Nistor Camelia
  94. Abrudan Claudia
  95. Lascu Mircea
  96. Furtos Flavia
  97. Mosincat Constantin
  98. Domuta Florentina
  99. Blaga Ileana
  100. Livia Chereches
  101. Ioana Barsan
  102. Pop Mirabela
  103. Eduard și Bianca
  104. Dianu Corina Gabriela
  105. Jakobovits Márta
  106. Pogaceanu Teodor-Ion
  107. Serban Belenes
  108. Diana Pașc
  109. Florin Budea
  110. Munteanu Andreea
  111. Negreanu Corina
  112. Buzlea Mircea
  113. Andor Corina
  114. Dobras Ana
  115. Andrei Maximilian
  116. Anca Popescu Ratiu
  117. Elvira Rimbu
  118. Sfechis Delia
  119. Cuc Emil
  120. Padurean Kiss Adriana
  121. Klein Ioana Teodora
  122. Vlad Silvia Florina
  123. Galea Iulia
  124. Bota Tudor
  125. Ioana Lucaciu
  126. Mudura Alexandra
  127. Durgheu Cosmin
  128. Dinu Pop Aurica Doina
  129. Farc Marinela
  130. Ciprian Ciuciu Pitz
  131. Bartha Laszlo Zoltan
  132. Muntean Ioana Gabriela
  133. Murvai Csaba
  134. Chis Gabriel
  135. Fildan Marius
  136. Codoban, Alin
  137. Patcas Octavian
  138. Talpă Oana
  139. Horia POPA
  140. Zahariea Stefan Adrian
  141. Varady Henrietta
  142. Mogos Loredana
  143. Dogot Cristina
  144. Buhaș Diana
  145. Tont Adela
  146. Sabau Laniana
  147. Zisu Valentin
  148. Laura Flora
  149. Revesz Andrea
  150. Rusu Cristina
  151. Pantea Emilia
  152. Onet Aurelia
  153. Vlad Dorina
  154. Vlad Alexandru
  155. Copaceanu Teodor
  156. Rus Horatiu Adrian
  157. Czente Attila
  158. Mircea Stroe
  159. Tarcau Emilian
  160. Cherim Nida

Gojdu – povestea continua

In 11 octombrie 2017, Asociatia Cultura in Miscare a publicat un articol referitor la depozitarea necorespunzatoare a statuii lui Emanuil Gojdu in strandul Iosia din Oradea. Articolul respectiv a fost preluat si comentat pe larg atat de presa locala cat si de cea nationala precum si de numerosi membri ai comunitatii locale, CIM reusind astfel sa creeze o dezbatere si interes in jurul acestui simbol al orasului nostru. Nu suntem la primul demers de genul acesta: inca din anul 2015 incercam sa determinam autoritatile locale sa acorde respectul cuvenit personalitatii cunoscutului avocat Emanuil Gojdu si sa faca demersuri pentru amenajarea unui muzeu sau a unei case memoriale.

Ca urmare a demersurilor Cultura in Miscare, s-au sesizat si alte persoane si institutii.

In 24 octombrie 2017, deputatul Constantin Codreanu, presedintele Comisiei pentru Comunitatile de Romani din afara granitelor tarii a adresat o interpelare pe aceasta tema premierului roman Mihai Tudose, Prefectului judetului Bihor Ioan Mihaiu si Ministrului Culturii, Lucian Romascanu. O puteti descarca de aici.

In data de 16 noiembrie 2017, domnul deputat a si primit raspunsul solicitat (il puteti descarca de aici). Directia Judeteana de Cultura Bihor a amendat Primaria cu suma de 4000 de lei, amenda contestata acum in instanta de Municipiul Oradea. Tot DJC Bihor a solicitat Episcopiei Ortodoxe de Oradea confirmarea statutului de proprietar asupra casei in care s-a nascut Emanuil Gojdu in vederea demararii procedurilor pentru declararea acesteia drept casa memoriala.

In 21 decembrie 2017, pe ordinea de zi a Consiliului Local Oradea s-a gasit si o hotarare prin care toate monumentele de for public din Oradea au fost transferate Fundatiei de Protejare a Monumentelor din Bihor de la Directia de Patrimoniu Imobiliar, cu incepere de la 1 ianuarie 2018 in vederea evaluarii, restaurarii si conservarii acestora. Printre aceste monumente se afla si statuia lui Emanuil Gojdu. Puteti descarca de aici proiectul HCL. Speram ca masura luata sa se dovedeasca a fi o manifestare a intentiei de a rezolva problema semnalata si nu de taraganare a acesteia si de pasare a responsabilitatii in “curtea” altor institutii.

In data de 3 noiembrie 2017 Cultura in Miscare a remis Primariei Oradea o petitie prin care atrageam atentia asupra degradarii statuii si ne-am oferit ajutorul pentru relocarea acesteia, chiar daca va fi nevoie sa strangem suma necesara acestei operatiuni. Aceasta petitie a ramas, pana la aceasta data (21 decembrie 2017), fara niciun raspuns din partea Primariei Oradea. O puteti descarca de aici.

Intre timp – conform evaluarii DJC Bihor – statuia lui Emanuil Gojdu a inceput sa se dezintegreze din cauza conditiilor improprii de depozitare (lipsa ureche, o parte din barba, etc).

Eurobarometru patrimoniu cultural

A fost publicat Eurobarometrul special 466, realizat in perioada septembrie-octombrie 2017. Documentul trateaza atitudinea si opiniile cetatenilor UE fata de patrimoniul cultural. Este primul sondaj efectuat de UE pe aceasta tema. Investigheaza legaturile personale ale cetatenilor cu patrimoniul cultural si importanta valorilor pe care acestia le atribuie patrimoniului cultural european. Documentul abordeaza si perceptia impactului patrimoniului cultural asupra turismului sau locurilor de munca.

 

Romania si Patrimoniul cultural. Date sintetice. Descarca aici.

Europa si patrimoniul cultural. Descarca aici.