Tudor Vladimirescu și Revoluția Greacă de la 1821
Vă invităm la o nouă Conferință Cultură în Mișcare: “Tudor Vladimirescu și Revoluția Greacă de la 1821” susținută de dl. Tudor Dinu, profesor doctor abilitat, Universitatea din Bucureşti.
Evenimentul va avea loc în data de 9 martie 2023, ora 17.00, Restaurant XO, Oradea, Strada Sfântul Apostol Andrei, Nr. 24, (parterul blocului Prima Panorama).
Participarea este gratuită, pe bază de invitație, în limita a 50 de locuri disponibile.
Solicitări pentru invitații: 0751 254 234 (SMS/WhatsApp).
În manualele noastre de istorie, Eteria și Revoluția Greacă începută în Principate apar doar ca o simplă paranteză la mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Iar aceasta din urmă, la rândul ei, este tratată mai degrabă confuz, deși, în mod paradoxal, figura celui care s-a visat domn al Țării Românești stă la loc de cinste în panteonul istoric național. Evenimentele anului 1821 sunt, astfel, unul dintre episoadele prea puțin cunoscute de pasionații de istorie de la noi, în pofida consecințelor pe care le au până azi: ele reprezintă mișcarea tectonică ce a pus spațiul românesc pe orbita modernității – momentul auroral al evoluției noastre europene.
Tudor Dinu, cunoscut prin explorările sale monografice în lumea fanariotă, a cercetat exhaustiv izvoarele istorice, atât românești, cât și grecești – majoritatea, inaccesibile istoricilor de la noi –, precum și sursele în alte limbi, și a trecut prin toate locurile care au fost martorele intrigilor, luptelor și masacrelor acelui an cumplit. A reușit astfel să contureze, la aniversarea a două veacuri de la mișcările revoluționare, o imagine unitară și credibilă, neviciată de agende naționaliste sau partizanate ideologice. Insurecția pandurului gorjean capătă acum un sens istoric, ca secvență a luptei de eliberare a grecilor și, într-o perspectivă mai largă, a popoarelor creștine din Balcani. Aducându-ne în fața ochilor, ca într-un vast platou cinematografic, sute de personaje și de întâmplări, Tudor Dinu recompune pentru prima dată epopeea eteristă, în care se împletesc tragicomicul, sordidul și cel mai autentic eroism.
TUDOR DINU este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă, și doctor honoris causa al Universității Democrit din Grecia.
A susţinut prelegeri şi conferinţe ca profesor invitat la universitățile din Atena, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia și Plovdiv, precum şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tîrnovo, Tbilisi). În 2014 a fost ales și în 2018 reales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din Țările Române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. Totodată, Tudor Dinu a publicat traduceri atât din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cât şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.
Pe afiș: Vinzenz Katzler, Prințul Alexandru Ipsilanti înalță steagul independenței în piața centrală din Iași, 6 martie (stil nou) 1821, Viena, 1851. Cromolitografia este reprezentativă pentru imaginarul artistic eroizant legat de Revoluția Greacă: Alexandru Ipsilanti este înfățișat ca un bătrân cu barbă albă, deși în 1821 avea doar 29 de ani; poartă uniformă de ofițer rus și ține în mâna dreaptă, pe care, de fapt, o pierduse în bătălia de la Dresda (1813), un steag roșu pe care se poate citi cuvântul german Unabhängigkeit (independență) – în realitate drapelul Eteriei era albastru închis, cu o pasăre phoenix și deviza: „Mă înalț din cenușă“. Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, înalță o cruce aurie, binecuvântând lupta pentru independență a grecilor. De o parte și de alta, revoluționarii sunt înveșmântați în frumoase costume de arnăuți.
Cartea poate fi achiziționată AICI.
Conferinta Francmasoneria sub lupa istoriei
Conferința “Asociaționismul fraternal modern: Francmasoneria sub lupa istoriei” a avut loc la Oradea in data de 11 februarie 2023, in sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor Oradea, Str. Armatei Române nr.1/A. Conferinta s-a bucurat de o larga participare a publicului (aproximativ 160 de persoane) si a fost urmata de un tur ghidat in Muzeul Francmasoneriei din Oradea, prezentarile fiind asigurate de dl. Dacian Palladi. Si aceasta prezentare s-a dovedit a fi o initiativa apreciata, grupul de vizitatori fiind format din aproximativ 70 de persoane.
Au prezentat lucrari:
Cătălin Turliuc – Iași, profesor – doctor, Academia Română, Filiala Iași
Asociaționismul fraternal modern românesc de la fondarea statului național modern la Războiul de Întregire a Neamului (1866 – 1916)
Cristian Moşneanu – București, istoric, autor, referent Librex Publishing
Antifrancmasonerie: evoluţie, metode şi teoreticieni.
Alexandru Rufanda – Londra, istoric al Francmasoneriei, autor, Bolton University
Mituri cu privire la Francmasoneria română. De la suspiciunile fanariote la acuzațiile comuniste.
-
Francmasoneria sub lupa istorieiVezi fotografiile »
Foto: Defoto
Donează o pătură
Anul acesta, fiecare dintre noi a sărăcit un pic mai mult, a obosit un pic mai mult, fiecare dintre noi are câteva probleme sau griji în plus. Totuși, noi (încă) ne putem pregăti în pace pentru sărbători.
În Ucraina însă este război în continuare, oamenii de-acolo înfruntă deja o iarnă în care energia electrică, căldura și chiar conversațiile la telefon sunt un lux.
La Cultură în Mișcare am făcut anul acesta cât am putut pentru refugiații ucraineni. Am sperat că războiul acesta se va termina curând. Nu s-a terminat și este nevoie în continuare de ajutor. Din păcate, știrile despre război au intrat cumva în cotidian, ne-am obișnuit cu ele iar ajutorul pentru acești oameni s-a diminuat. Ținem legătura cu comunități de români din zona Cernăuți și cu alți români care ii ajută. Necesitățile de-acolo sunt mari și, sincer, ne depășesc capacitățile și puterea. Tocmai de aceea nu ne-am asumat că vom reuși, nu am promis nimic, dar cel puțin vom încerca să ajutăm pentru că orice gest poate face o mică diferență.
Vrem să strângem 400 de pături pe care să le trimitem în Ucraina, în Cernăuți. O pătură costă, în medie, 50-60 de lei. Mulți dintre noi avem însă deja în șifonier o pătură în stare bună cu care nu avem ce face. Avem încredere că putem strânge destule astfel încât să facem nopțile unor oameni în nevoie un pic mai suportabile.
Cum putem face asta, împreună:
– Puteți dona bani pentru o pătură (sau mai multe) în contul Asociației Cultură în Mișcare cu precizarea “pătură”. Toți banii vor fi folosiți pentru acest proiect, nu reținem niciun leu. Datele sunt aici:
Asociația Cultură în Mișcare, CIF 28097125
IBAN RON RO29WBAN00991V069878RO01, Banca Intesa Sanpaolo
– Puteți dona o pătură lăsând un mesaj la contact {@} culturainmiscare.ro. Va rugăm însă mult de tot să fie în stare bună și curată.
Mulțumim pentru ajutor. Sărbători fericite!
Raport de activitate 2021-2022
După anul 2020 și debutul pandemiei Covid, am sperat cu toții că 2021 va însemna o revenire a activităților sectorului ONG, grav afectat de măsurile de distanțare impuse de autorități. Nu a fost să fie așa.
2021 a fost, din nou, un an în care nu s-au putut face multe planuri în legătură cu evenimentele desfășurate în prezența publicului. Ne-am restrâns și noi activitatea și am desfășurat un singur proiect prin care am distribuit 20 de pianine în școlile din Oradea și din județul Bihor. Pianinele au fost donate de Comunitatea Bulgarilor din Germania reprezentată de Erwin Miki Bausche și reparate și refuncționalizate de Asociația Oradea Civică. Pianinele au ajuns în special în comunități rurale unde există profesori de muzică cu specializarea pian, profesori care le folosesc pentru a preda ore de pian copiilor din școli.
2021 a fost, totodată, anul în care Asociația Cultură în Mișcare a împlinit 10 ani de activitate. Cu bune, cu mai puțin bune, așa cum a fost posibil, în acești 10 ani am organizat o mulțime de evenimente la care au participat mii de orădeni și bihoreni. În marea majoritate a cazurilor, evenimentele au fost finanțate din bugetul membrilor Asociației, din donații și muncă voluntară. Scopul acestora a fost acela de a îmbunătăți viață culturală a comunității noastre.
Anul 2022 a început și el în forță. Ne-am făcut planuri din nou și viața ne-a demonstrat că planurile pot fi schimbate de pe o zi pe alta. În 24 februarie a izbucnit conflictul armat între Rusia și Ucraina. În aceeași zi am intuit necesitatea ajutorării refugiaților din calea războiului. Membrii Asociației au decis punerea la dispoziția acestora a Casei Cultură în Mișcare. În mai puțin de 10 zile, cu eforturi, am reușit să dotăm și să refuncționalizăm Casa pentru acest scop astfel încât puteam caza simultan 15 persoane. Între lunile februarie și iunie, Casa Cultură în Mișcare a găzduit peste 100 de refugiați ucraineni, în special familii sau mame singure cu copii. Aceștia au primit ajutor constând în cazare, transport, mâncare, produse de îngrijire, sfaturi, consiliere juridică sau psihologică. Pentru toate aceste activități, Asociația nu a solicitat bani publici, cheltuielile (destul de consistente) fiind asigurate din veniturile membrilor Asociației și ale altor persoane care au dorit să ajute.
Finalul anului 2022 ne-a permis totuși să începem să organizăm evenimentele cu care ne-am obișnuit publicul, un spectacol de teatru și un concert în aer liber.
Puteti citi raportul de activitate pe anii 2021 si 2022 AICI.